BUCUREȘTI—Imaginile din fermele de blănuri din nordul Chinei arată animale precum vulpi, câini enot și nurci, care prezintă comportamente repetitive și stereotipe asociate cu declinul mintal, dar și condiții de creștere în sisteme intensive, chiar și în imediata apropiere a păsărilor de curte, în ciuda potențialului mare de răspândire a bolilor zoonotice. Organizația pentru protecția animalelor Humane Society International a făcut publice înregistrările și a reiterat apelul pentru oprirea industriei de blănuri naturale la nivel mondial.
În decembrie 2023 anchetatorii au vizitat cinci ferme de blănuri din două provincii din nordul Chinei (Hebei și Liaoning), unde au mai constatat și utilizarea extinsă a antibioticelor și vânzarea carcaselor de câini enot pentru consumul uman.
Statisticile oficiale ale Asociației Industriei de Blană și Piele din China arată o scădere cu 50% a producției de blănuri din țară între 2022 și 2023 și o scădere de aproape 90% în perioada 2014-2023, în concordanță cu o scădere generală a producției globale de blănuri. Echipa de investigație a observat că un număr semnificativ de ferme de blănuri mici și mijlocii din mediul rural au fost închise din cauza vânzărilor slabe. Deși rămâne cea mai mare țară producătoare de blănuri din lume, comerțul Chinei este afectat direct de trendul global al consumatorilor și designerilor care renunță la blănuri, atât din motive de bunăstare a animalelor, cât și din motive ecologice.
Xiao Chen, unul dintre anchetatori, a declarat: „Fermele de blănuri pe care le-am vizitat sunt tipice pentru întreaga Chină: din păcate animalele sunt ținute în cuști minuscule și ajung să manifeste comportamente repetitive din cauza stresului la care sunt supuse. Aceste animale sunt în mod natural curioase și pline de energie, dar în ferme sunt reduse la o existență tristă într-o cușcă de sârmă fără spațiu și fără vreo activitate. Nu-mi pot imagina dezolarea și monotonia vieții lor, totul în numele modei blănurilor. Îmi este rușine că fac parte din specia umană când văd aceste ferme de blănuri și cruzimea și indiferența de care suntem în stare.”
Fermele de blănuri vizitate dețineau fiecare între 2.000 și 4.000 de animale în cuști mici, atât de înghesuite încât în unele cazuri nurcile sau câinii enot aveau contact direct cu alte specii, facilitând transmiterea bolilor. În ciuda a sute de cazuri de COVID-19 și gripă aviară confirmate în fermele de blănuri din întreaga lume din 2020 încoace, proprietarii fermelor de blănuri au confirmat investigatorilor că nu dezinfectează în mod regulat fermele din considerente de costuri. Deși în niciuna dintre ferme nu li s-a cerut să respecte protocolul de prevenire a bolilor, investigatorii și-au luat propriile măsuri de precauție.
În zonele de pregătire a hranei din ferme au fost găsite cantități mari de pește congelat, carne și ficat de pui, ouă și lapte praf, care erau măcinate și transformate în pastă pentru hrănirea animalelor. Pe lângă contribuția la amprenta de carbon a fermelor de blănurilor, hrănirea animalelor cu carne de pui crudă a fost identificată de experții UE ca fiind un risc de biosecuritate.
Profesorul medic veterinar Alastair Macmillan a declarat, în urma vizionării imaginilor: “În calitate de microbiolog veterinar, sunt profund îngrijorat de aparenta lipsă de biosecuritate și de potențialul de transmitere a gripei aviare datorită păsărilor (pui și rațe) care se mișcă liber printre cuștile cu animale sălbatice. Acest lucru demonstrează o cale ușoară de transmitere prin contact direct sau prin contaminare fecală. Cazuri de gripă aviară au fost deja documentate în fermele europene de blănuri, și o astfel de apropiere între specii crește semnificativ riscul de transmitere de la păsări la mamifere. Densitatea mare a câinilor enot ar putea, de asemenea, facilita adaptarea virusului la gazde mamifere și selecția tulpinilor de virus capabile să se transmită între mamifere. Vânzarea carcaselor de câini enot și de carne gătită pentru consumul uman ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențialul de transmitere a bolilor zoonotice.”
Investigația a descoperit că cel mai comun mod de ucidere în fermele de blănuri este șocul electric aplicat prin gură și rect, deși unii operatori de ferme ucid nurcile lovindu-le capul de un stâlp metalic sau lovindu-le cu bâta. Există piețe în regiune unde carcasele de animale din fermele de blănuri sunt vândute cu aproximativ 2-3 yuani/kg. Un restaurant local vizitat de anchetatori avea în meniu carne de câine enot fiert, prăjit și marinat, pentru aproximativ 20 de yuani, și a confirmat că gătește aproximativ 42 de câini enot pe zi.
Dr. Peter Li, expertul în Politici pentru China al Humane Society International, a declarat: “Deși această investigație a avut loc în China, suferința animalelor inerentă industriei blănurilor poate fi observată și în fermele de blănuri din Europa și America de Nord. Animalele cu tulburări de comportament, mormanele de mizerie, cuștile și riscul crescut de boli zoonotice contrastează puternic cu imaginea plină de farmec pe care încearcă să o prezinte industria blănurilor. Dar aceasta este de fapt realitatea sumbră din spatele acestei industrii. China exportă blănuri către țări precum Regatul Unit, Statele Unite și în întreaga Europă, făcând aceste națiuni complice la cruzime. Ca răspuns la respingerea blănurilor de către tot mai mulți designeri și consumatori, fermele de blănuri din China au înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani. Dar sfârșitul acestei industrii crude, dăunătoare mediului și periculoase nu poate veni suficient de repede.”
Descărcați aici imagini și filme din investigație.
Note
În 2023, China a produs 10 milioane de blănuri de vulpe, nurcă și câine enot, ceea ce reprezintă o scădere de peste 50% față de cele 22 de milioane de blănuri produse în 2022 și o scădere de 88% față de acum un deceniu. În 2014, China a produs 87 de milioane de blănuri – 60 de milioane de blănuri de nurcă, 14 milioane de blănuri de câine enot și 13 milioane de blănuri de vulpe.
Un studiu realizat de experții în probleme de mediu de la Foodsteps, comandat de Humane Society International și revizuit de renumitul expert în sustenabilitate Dr. Isaac Emery, a demonstrat că impactul asupra mediului al producției de blănuri de nurcă, vulpe și câine enot îl depășește semnificativ pe cel al altor materiale folosite în modă, inclusiv bumbacul și chiar poliesterul și acrilul folosite pentru a face blănuri artificiale. O componentă semnificativă a amprentei de carbon a blănurilor este reprezentată de cantitatea mare de produse de origine animală cu care sunt hrănite animalele carnivore din fermele de blănuri.
Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, aroseti@hsi.org
