Category: Comunicat de presa

Comunicat de presa

Humane Society International / Europa

HSI

BUCUREȘTI—Humane Society International/Europe sărbătorește astăzi o victorie majoră pentru protecția animalelor din România, după ce Parlamentul României a votat cu o majoritate covârșitoare pentru interzicerea fermelor de șinșile și nurci, singurele ferme de blănuri din țară. Această decizie revoluționară este rezultatul a aproape doi ani de dezbateri politice și campanii susținute de biroul HSI/Europe din România, alături de alte organizații de protecție a animalelor. România devine astfel a 22-a țară din Europa care interzice creșterea animalelor pentru blană, marcând un moment important în campania globală a Humane Society International de a pune capăt acestei practici crude de creștere și ucidere a animalelor pentru modă.

Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România, declară: “Votul de astăzi care interzice fermele de blănuri în România nu este doar o decizie extrem de importantă pentru protecția animalelor ci și o afirmare clară a angajamentului tot mai puternic al țării noastre față de bunăstarea animalelor. Prin interzicerea acestor ferme de blănuri, România face un pas important către o societate plină de compasiune, în care animalele nu mai sunt considerate simple accesorii pentru modă. Împreună putem proteja aceste ființe vulnerabile.

Vrem să mulțumim românilor care au semnat petiția, pentru că vocea lor a avut impact în tot acest proces. Implicarea voastră va opri suferința pentru mii de animale. Sperăm ca această victorie din România să ne aducă un pas mai aproape de interzicerea fermelor de blănuri la nivelul întregii Uniuni Europene.”

Proiectul de lege a fost propus după ce Humane Society International/Europe a realizat o investigație care a dezvăluit condițiile îngrozitoare din fermele de blănuri din România. În filmările realizate, șinșilele erau ținute în cuști mici, murdare și din sârmă, urmând să fie ucise pentru blănuri la vârsta de doar câteva luni, fie în camere de gazare improvizate, fie prin ruperea gâtului. După această investigație, Senatul României a votat în favoarea proiectului de lege în decembrie 2022, urmând apoi dezbateri în Camera Deputaților pe parcursul anilor 2023 și 2024. Proiectul de lege a primit avize favorabile din partea Comisiilor de specialitate, înainte de a obține votul decisiv de astăzi. Odată promulgată legea, interdicția fermelor de blănuri intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.

Conform unui sondaj națonal realizat de Humane Society International / Europe la nivel național, peste 67% dintre români susțin interzicerea fermelor de blănuri, ceea ce evidențiază și mai mult opoziția publicului față de această industrie. De asemenea, campania HSI/Europe din România a strâns peste 74.000 de semnături pentru petiția care cere interzicerea fermelor de blănuri, iar semnăturile au fost depuse la Parlament.

Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând de la peste 150 în 2013 la aproximativ 9 în 2023. Interdicția din România adresează, de asemenea, pericolele pentru mediu și sănătatea publică legate de fermele de blănuri, inclusiv răspândirea bolilor zoonotice. Astfel, România se aliniază la o mișcare europeană amplă care subliniază bunăstarea animalelor și practicile sustenabile.

Vizualizați imaginile aici. Pentru descărcarea imaginilor, contactați-ne pe email commsromania@hsi.org.

Context despre blănuri:

  • Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri.
  • Fermele de blănuri au fost interzise în 22 de țări europene, dintre care 16 state membre: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Țările de Jos, România, Slovacia, Slovenia și alte 6 țări europene: Bosnia și Herțegovina, Guernsey, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. Alte 2 state mari (Elveția și Germania) au implementat reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au dus la oprirea creșterii lor pentru blănuri, iar Danemarca, Suedia și Ungaria au interzis creșterea anumitor specii. Alte inițiative legislative sunt în dezbatere în Bulgaria și Suedia.
  • În aproape 500 de ferme din 13 țări din Europa și America de Nord au fost descoperite nurci infectate cu COVID-19, iar focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1) au fost descoperite în 72 de ferme (una în Spania, 71 în Finlanda). Milioane de animale (nurci, vulpe polară, vulpe roșie, câini enot, zibeline) au fost ucise din motive de sănătate publică.
  • Zece branduri românești de modă au intrat în programul Fur Free Retailer, angajându-se să realize colecții de modă fără folosirea blănurilor. Ioana Ciolacu, Muse um Concept, REDU, OCTAVIA CHIRU, Katerini, Hooldra, Feeric Fashion Week, Scapadona, Axente și Lenca se alătură celor peste 600 branduri internaționale de modă, designer și retailer care sunt parte din programul Fur Free Retailer, alături de nume precum Gucci, Moncler, Prada, Adidas, H&M și Zara.

SFÂRȘIT

Media contact: Andreea Roseti, aroseti@hsi.org

Consiliul Județean Ilfov și Humane Society International / Europe lansează un parteneriat pentru animalele de companie din județul Ilfov

Humane Society International / Europa

HSI

BUCUREȘTI, România—Consiliul Județean Ilfov, prin Direcția Protecția Animalelor, a încheiat un parteneriat pentru binele comunității împreună cu organizația internațională de protecție a animalelor, Humane Society International / Europe. În cadrul acestei colaborări echipele de medici veterinari vor asigura accesul la servicii veterinare gratuite (sterilizări, vaccinări, deparazitări, servicii de prim ajutor unde este nevoie) pentru câini și pisici.

Inițiativa, care va continua și în 2025, face parte dintr-un efort mai amplu de a sprijini autoritățile locale în adoptarea unor strategii umane și eficiente pentru managementul populației canine, promovând în același timp educația publicului cu privire la bunăstarea animalelor și deținerea responsabilă a animalelor de companie. De asemenea, vor fi organizate mese rotunde pentru a susține autoritățile locale și județene în crearea de planuri strategice pentru gestionarea umană a animalelor străzii din regiune.

Sute de câini și pisici vor beneficia de acest program, contribuind astfel la crearea unui mediu mai sigur și mai sănătos atât pentru oameni, cât și pentru animale. Programul se va concentra pe zonele roșii din Ilfov (sedii de firme, instituții, foste unități militare sau comunități defavorizate), unde sunt identificate multe animale.

Hubert Thuma, președinte Consiliul Județean Ilfov: „Mie nu îmi e rușine să le spun celor de la Humane Society International/Europe: Învățați-ne, ajutați-ne, colaborați cu noi! În același timp, mă întristează pentru că realizez că, după ani și ani, noi ca țară nu am reușit să îngrijim animalele fără stăpân la nivelul pe care îl merită. În 2013, am votat împotriva legii uciderii animalelor în masă. Am explicat atunci că sterilizarea, informarea și educarea în masă sunt soluțiile. Mai târziu, în 2020, când am devenit președinte de consiliu județean, iată, am putut demonstra că există metode umane și eficiente. Le mulțumesc celor de la HIS/Europe pentru parteneriatul de bine pe care ni l-am asumat împreună!”

Programul Compasiune pentru companioni al HSI/Europe sprijină proiecte dedicate ajutorării animalelor de companie din comunități dezavantajate din România încă din 2022. Prin organizații locale partenere, HSI facilitează accesul la îngrijire veterinară și asistență în comunitățile în care aceste servicii sunt inexistente sau prea costisitoare. Peste 2000 de câini și pisici din adăposturi, de pe stradă sau ai căror deținători nu își permit îngrijirea medicală au fost ajutați până acum în România.

Andreea Roseti, directorul pentru România al HSI/Europe declară: “Am lansat programul “Compasiune pentru companioni” pentru că animalele din România si din aceste comunități au nevoie de ajutor. Știu din experiență că îngrijirea medicală face diferența între viață și moarte pentru animalele străzii. Cunosc, de asemenea, eforturile uriașe ale celor care au grijă de animale și nu mai pot duce povara îngrijirii puilor abandonați sau născuți pe stradă. Aici intervenim noi. Am început această colaborare între noi și Consiliul Județean Ilfov pentru că Ilfov a demonstrat deja că are o viziune sustenabilă, care pune pe primul loc viața tuturor ființelor.”

Dr. Katherine Polak, VicePreședinte Companion Animal Welfare and Engagement la Humane Society International: „Humane Society International (HSI) este pregătită să ajute autoritățile în gestionarea umană a populațiilor de câini și pisici de pe stradă, bazându-se pe date, cercetări riguroase, și pe expertiza în domeniu. HSI are o echipă specializată în Monitorizare, Evaluare, Impact și Evaluare (MEIA) care lucrează la nivel global pentru a sprijini guvernele în identificarea celor mai bune metode de gestionare a acestor populații de animale. Vom ajuta autoritățile din Ilfov și împrejurimi să ia decizii informate și umane în beneficiul animalelor, dar și al comunității.”

HSI a condus cu succes programe de gestionare a populației de animale în întreaga lume, abordând problemele legate de bunăstarea animalelor la nivel local sau național. De-a lungul anilor, echipa MEIA din HSI a oferit sprijin organizațiilor locale și guvernelor, utilizând tehnologii de înaltă precizie prin dezvoltarea de aplicații mobile personalizate pentru colectarea și monitorizarea datelor legate de programele de sterilizare, capturare-sterilizare-vaccinare-returnare a câinilor și de vaccinare în masă.

Puteți descărca imagini aici: link

SFÂRȘIT

Media contact:

  • Andreea Roseti; aroseti@hsi.org
  • Hilde Tudora, Director of Animal Protection Ilfov; 0768.78.41.2

Humane Society International / Europa

HSI

BUCUREȘTI—După sute de mii de e-mailuri trimise din România și întreaga lume, mii de apeluri telefonice, nenumărate mesaje pe rețelele de socializare și chiar după lansarea unui balon cu aer cald deasupra sediului principal din Italia cu mesajul “Renunță la blănuri!”, Grupul de modă Max Mara a anunțat oficial că va aborda o politică fără blănuri.

Într-o notă internă adresată personalului, Max Mara a declarat: “Compania nu vinde produse confecționate din blănuri, nici online, nici în vreunul dintre magazinele fizice, și nu există intenția de a introduce produse din blană în colecțiile viitoare ale brandurilor din grupul Max Mara”.

Anunțul a fost confirmat de o persoană din executivul Max Mara, care a adăugat: “Max Mara, inclusiv MMFG și filialele, a adoptat o politică fără blănuri și nu intenționează să introducă blănurile în nicio colecție viitoare pentru niciunul dintre brandurile MMFG”.

Acest anunț vine după ce Fur Free Alliance, o coaliție formată din peste 50 de organizații de protecție a animalelor din peste 35 de țări, inclusiv Humane Society International, a lansat o campanie globală în timpul Săptămânii Modei 2024 la New York, Londra, Milano și Paris, îndemnând gigantul italian al modei să adopte o politică fără blănuri. Campania a avut ca rezultat peste 27.000 emailuri trimise către Max Mara, 5.000 de apeluri telefonice și nenumărate mesaje pe canalele de social media care solicitau Max Mara să renunțe la blănuri.

Grupul Max Mara are peste 2500 de magazine în 105 țări și până acum a comercializat produse precum mănuși din blană de nurcă, manșete din blană de vulpe, brelocuri din blană de câine enot. Brandul se alătură marilor case de modă din lume care au renunțat deja la blănuri, inclusiv Dolce & Gabbana, Saint Laurent, Valentino, Prada, Gucci, Versace, Alexander McQueen, Balenciaga și Armani.

În timpul Săptămânei Modei de la Milano, în februarie 2024, Humane Society International / Europe și LAV au lansat un balon cu aer cald deasupra sediului Max Mara din Reggio Emilia, cu un mesaj prin care îndemnau compania să renunțe la blănuri.

Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România, declară: “Este și în puterea noastră, a consumatorilor, să oprim suferința animalelor din fermele de blănuri, refuzând să mai cumpărăm produse din blănuri. Mai mult decât atât, românii pot cere decidenților să închidă fermele de blănuri din România, semnând petiția pentru interzicerea fermelor de blănuri aici.”

P.J. Smith, Directorul de Politici în Domeniul Modei la Humane Society International și Humane Society of the United States, spune: “Felicitări Max Mara pentru că s-a alăturat celorlalți creatori și comercianți de modă care au luat deja atitudine împotriva cruzimii din industria blănurilor. Activisti din întreaga lume au transmis un mesaj puternic către Max Mara, iar grupul a răspuns ascultându-i și confirmând că blănurile nu își au locul în modă. Este o victorie pentru animale care trebuie celebrată!

Joh Vinding, Președintele Fur Free Alliance, declară: “Fur Free Alliance aplaudă decizia Max Mara de a renunța la blană. Max Mara a fost unul dintre ultimele branduri de modă globale care încă mai comercializa produse și accesorii din blănuri, așa că ne bucurăm că s-au alăturat acum unui număr tot mai mare de companii care nu vor să aibă nimic de-a face cu cruzimea asupra animalelor asociată comerțului cu blănuri.”

În prezent, peste 1 500 de mărci și comercianți cu amănuntul s-au angajat să renunțe la blană prin aderarea la programul Fur Free Retailer.

Context despre blănuri

  • În România, nouă branduri românești de modă au intrat în programul Fur Free Retailer, angajându-se să realize colecții de modă fără folosirea blănurilor. Aceste branduri sunt Scapadona, Axente, Ioana Ciolacu, Muse um Concept, Octavia Chiru, REDU, KateriniMou, Hooldra.
  • Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri.
  • Fermele de blănuri au fost interzise în 21 de țări europene, dintre care 15 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia, și alte 6 țări europene: Bosnia și Herțegovina, Guernsey, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. Alte 2 țări (Elveția și Germania) au implementar reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii lor pentru blănuri, iar Danemarca, Suedia și Ungaria au interzis creșterea anumitor specii pentru blănuri. Fermele de nurci au fost interzise și în Columbia Britanică. Alte inițiative legislative sunt în dezbatere în Bulgaria, România și Suedia.
  • Israel a devenit prima țară care a interzis comerțul de blănuri în 2021. În Statele Unite ale Americii există interdicții asupra comerțului de blănuri în California și în alte 16 mari orașe. În Elveția au loc dezbateri politice privind interzicerea importului de blănuri.
  • În peste 480 de ferme din 13 țări din Europa și America de Nord au fost descoperite nurci infectate cu COVID-19. Milioane de nurci din ferme de blănuri din țări precum Danemarka și Țările de Jos au fost omorâte, din motive de sănătate publică. Focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1) au fost descoperite în 72 de ferme (una în Spania, 71 în Finlanda). Aproximativ 500.000 de animale (nurci, vulpi polare, cîini enot, vulpi roși, zibeline) au fost ucise din motive de sănătate publică.

SFÂRȘIT

Media contact: Andrea Roseti ; aroseti@hsi.org or commsromania@hsi.org

Deși producția de blănuri a scăzut cu aproape 90% în China în ultimul deceniu, milioane de animale suferă în continuare, în ciuda riscurilor industriei pentru sănătatea publică

Humane Society International / Europa

Investigation

BUCUREȘTI—Imaginile din fermele de blănuri din nordul Chinei arată animale precum vulpi, câini enot și nurci, care prezintă comportamente repetitive și stereotipe asociate cu declinul mintal, dar și condiții de creștere în sisteme intensive, chiar și în imediata apropiere a păsărilor de curte, în ciuda potențialului mare de răspândire a bolilor zoonotice. Organizația pentru protecția animalelor Humane Society International a făcut publice înregistrările și a reiterat apelul pentru oprirea industriei de blănuri naturale la nivel mondial.

În decembrie 2023 anchetatorii au vizitat cinci ferme de blănuri din două provincii din nordul Chinei (Hebei și Liaoning), unde au mai constatat și utilizarea extinsă a antibioticelor și vânzarea carcaselor de câini enot pentru consumul uman.

Statisticile oficiale ale Asociației Industriei de Blană și Piele din China arată o scădere cu 50% a producției de blănuri din țară între 2022 și 2023 și o scădere de aproape 90% în perioada 2014-2023, în concordanță cu o scădere generală a producției globale de blănuri. Echipa de investigație a observat că un număr semnificativ de ferme de blănuri mici și mijlocii din mediul rural au fost închise din cauza vânzărilor slabe. Deși rămâne cea mai mare țară producătoare de blănuri din lume, comerțul Chinei este afectat direct de trendul global al consumatorilor și designerilor care renunță la blănuri, atât din motive de bunăstare a animalelor, cât și din motive ecologice.

Xiao Chen, unul dintre anchetatori, a declarat: „Fermele de blănuri pe care le-am vizitat sunt tipice pentru întreaga Chină: din păcate animalele sunt ținute în cuști minuscule și ajung să manifeste comportamente repetitive din cauza stresului la care sunt supuse. Aceste animale sunt în mod natural curioase și pline de energie, dar în ferme sunt reduse la o existență tristă într-o cușcă de sârmă fără spațiu și fără vreo activitate. Nu-mi pot imagina dezolarea și monotonia vieții lor, totul în numele modei blănurilor. Îmi este rușine că fac parte din specia umană când văd aceste ferme de blănuri și cruzimea și indiferența de care suntem în stare.”

Fermele de blănuri vizitate dețineau fiecare între 2.000 și 4.000 de animale în cuști mici, atât de înghesuite încât în unele cazuri nurcile sau câinii enot aveau contact direct cu alte specii, facilitând transmiterea bolilor. În ciuda a sute de cazuri de COVID-19 și gripă aviară confirmate în fermele de blănuri din întreaga lume din 2020 încoace, proprietarii fermelor de blănuri au confirmat investigatorilor că nu dezinfectează în mod regulat fermele din considerente de costuri. Deși în niciuna dintre ferme nu li s-a cerut să respecte protocolul de prevenire a bolilor, investigatorii și-au luat propriile măsuri de precauție.

În zonele de pregătire a hranei din ferme au fost găsite cantități mari de pește congelat, carne și ficat de pui, ouă și lapte praf, care erau măcinate și transformate în pastă pentru hrănirea animalelor. Pe lângă contribuția la amprenta de carbon a fermelor de blănurilor, hrănirea animalelor cu carne de pui crudă a fost identificată de experții UE ca fiind un risc de biosecuritate.

Profesorul medic veterinar Alastair Macmillan a declarat, în urma vizionării imaginilor: “În calitate de microbiolog veterinar, sunt profund îngrijorat de aparenta lipsă de biosecuritate și de potențialul de transmitere a gripei aviare datorită păsărilor (pui și rațe) care se mișcă liber printre cuștile cu animale sălbatice. Acest lucru demonstrează o cale ușoară de transmitere prin contact direct sau prin contaminare fecală. Cazuri de gripă aviară au fost deja documentate în fermele europene de blănuri, și o astfel de apropiere între specii crește semnificativ riscul de transmitere de la păsări la mamifere. Densitatea mare a câinilor enot ar putea, de asemenea, facilita adaptarea virusului la gazde mamifere și selecția tulpinilor de virus capabile să se transmită între mamifere. Vânzarea carcaselor de câini enot și de carne gătită pentru consumul uman ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențialul de transmitere a bolilor zoonotice.”

Investigația a descoperit că cel mai comun mod de ucidere în fermele de blănuri este șocul electric aplicat prin gură și rect, deși unii operatori de ferme ucid nurcile lovindu-le capul de un stâlp metalic sau lovindu-le cu bâta. Există piețe în regiune unde carcasele de animale din fermele de blănuri sunt vândute cu aproximativ 2-3 yuani/kg. Un restaurant local vizitat de anchetatori avea în meniu carne de câine enot fiert, prăjit și marinat, pentru aproximativ 20 de yuani, și a confirmat că gătește aproximativ 42 de câini enot pe zi.

Dr. Peter Li, expertul în Politici pentru China al Humane Society International, a declarat: “Deși această investigație a avut loc în China, suferința animalelor inerentă industriei blănurilor poate fi observată și în fermele de blănuri din Europa și America de Nord. Animalele cu tulburări de comportament, mormanele de mizerie, cuștile și riscul crescut de boli zoonotice contrastează puternic cu imaginea plină de farmec pe care încearcă să o prezinte industria blănurilor. Dar aceasta este de fapt realitatea sumbră din spatele acestei industrii. China exportă blănuri către țări precum Regatul Unit, Statele Unite și în întreaga Europă, făcând aceste națiuni complice la cruzime. Ca răspuns la respingerea blănurilor de către tot mai mulți designeri și consumatori, fermele de blănuri din China au înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani. Dar sfârșitul acestei industrii crude, dăunătoare mediului și periculoase nu poate veni suficient de repede.”

Descărcați aici imagini și filme din investigație.

Note

În 2023, China a produs 10 milioane de blănuri de vulpe, nurcă și câine enot, ceea ce reprezintă o scădere de peste 50% față de cele 22 de milioane de blănuri produse în 2022 și o scădere de 88% față de acum un deceniu. În 2014, China a produs 87 de milioane de blănuri – 60 de milioane de blănuri de nurcă, 14 milioane de blănuri de câine enot și 13 milioane de blănuri de vulpe.

Un studiu realizat de experții în probleme de mediu de la Foodsteps, comandat de Humane Society International și revizuit de renumitul expert în sustenabilitate Dr. Isaac Emery, a demonstrat că impactul asupra mediului al producției de blănuri de nurcă, vulpe și câine enot îl depășește semnificativ pe cel al altor materiale folosite în modă, inclusiv bumbacul și chiar poliesterul și acrilul folosite pentru a face blănuri artificiale. O componentă semnificativă a amprentei de carbon a blănurilor este reprezentată de cantitatea mare de produse de origine animală cu care sunt hrănite animalele carnivore din fermele de blănuri.

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, aroseti@hsi.org

Humane Society International / Europa

Ukrainian Red Cross

BUCUREȘTI―Până la finalul anului 2024, organizația pentru protecția animalelor Humane Society International și Crucea Roșie Ucraina vor oferi ajutor pentru 100.000 de câini, pisici și alte animale de companie și 40.000 de proprietari de animale din Ucraina, țară afectată grav de război. În colaborarea care a debutat acum 2 ani, la începerea conflictului, organizațiile au oferit ajutoare vitale, cum ar fi hrană pentru animale de companie, asistență veterinară și accesorii esențiale pentru animalele de companie, dar și sprijin pentru proprietarii acestora, refugiați în interiorul țării sau afectați în alt mod de conflictul din Ucraina. În România, Humane Society International și Crucea Roșie Română au inițiat o strânsă colaborare din prima lună de război, pentru a introduce alimente vitale pentru animale de companie în transporturile umanitare spre Ucraina.

Până în prezent, parteneriatul international a furnizat ajutor de urgență în 14 regiuni din Ucraina, ajungând la peste 19.000 de proprietari de animale și 40.000 de animale de companie. Prin distribuția a peste 205 tone de hrană pentru animale, 48 de tone de nisip pentru pisici, 3.530 de litiere, 2.500 de cuști de transport și 9.000 de pachete de tratamente antiparazitare pentru animalele aflate în dificultate, programul a avut un impact semnificativ în ameliorarea situației acestora. În 2024, programul HSI/URC se va extinde și în alte trei regiuni din Ucraina (Zakarpattia, Kharkiv și Sumy), asigurându-se astfel că ajutoarele vor ajunge la cei aflați în nevoie de pe întregul teritoriu al Ucrainei.

Ruud Tombrock, director executiv al Humane Society International/Europa, a declarat: “Pe măsură ce conflictul din Ucraina continuă, atât oamenii, cât și animalele îndură, unul lângă altul, greutăți de neimaginat. Animalele de companie sunt membri ai familiei, iar în astfel de circumstanțe dificile ele oferă confort oamenilor și un sentiment de normalitate. Suntem recunoscători pentru recunoașterea de către Crucea Roșie Ucraina a faptului că bunăstarea animalelor în timp de război este strâns legată de bunăstarea oamenilor care le prețuiesc și depind de ele. Ne angajăm să păstrăm oamenii și animalele de companie împreună.”

Directorul HSI/Europe pentru România, Andreea Roseti, spune: ” În mijlocul suferinței provocate de război, sprijinul pentru animalele de companie devine un element vital al umanității. Oamenii fac eforturi extraordinare să fugă cu animalele sau să rămână în Ucraina pentru a nu le părăsi, pentru că aceste ființe aduc confort și normalitate în viețile lor zdruncinate. Prin contribuția noastră, nu doar că aducem alinare animalelor, dar oferim și un sprijin esențial oamenilor.”

În decursul celor doi ani de război, peste 11 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească casele, dintre care 5 milioane au rămas în interiorul țării, mulți dintre ei refuzând să se evacueze fără animalele lor de companie. În efortul lor comun de a-i ajuta pe acești oameni și pe animalele lor, HSI și URC au furnizat provizii vitale în Kiev, Khmelnytskyi, Donetsk, Rivne, Zaporizhzhia, Chernihiv, Volyn, Poltava, Zhytomyr, Ternopil, Cherkasy, Chernivtsi, Mykolaiv și Kryvyi Rih. În regiuni precum Donețk, unde adunarea în grupuri mari prezintă riscuri, voluntarii Crucii Roșii merg direct la oameni acasă, pentru a nu-i expune pericolului. În anumite zone, cum ar fi districtul Podil din Kiev, parteneriate suplimentare au facilitate accesul animalelor de companie la îngrijire veterinară gratuită.

Maksym Dotsenko, directorul general al Crucii Roșii ucrainene, a declarat: “Crucea Roșie Ucraina apreciază foarte mult sprijinul acordat de Humane Society International pentru animalele de companie în această perioadă dificilă. Este important pentru cetățenii noștri să își poată păstra animalele de companie, iar acest program face acest lucru posibil.”

Humane Society International a derulat activități de asistență pentru persoanele refugiate din Ucraina și animalele lor încă din martie 2022, furnizând hrană pentru animale, accesorii esențiale și asistență veterinară.

Imagini pot fi descărcate aici.

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, aroseti@hsi.org

Humane Society International / Europa

Oikeutta Elaimille

BUCUREȘTI—Înainte de Săptămâna modei de la Milano, se desfășoară și cea mai mare campanie globală anti-blănuri, prin care oamenii solicită brandului de modă Max Mara să renunțe la blănuri. Campania este realizată de organizațiile de protecția animalelor Humane Society International, Humane Society of the United States și Fur Free Alliance , care cuprinde organizații din peste 35 de țări. Inițiatorii campaniei îi îndeamnă pe milioanele de susținători și pe toți cei care sunt sensibili la suferința animalelor – fie că sunt din Regatul Unit, Australia, Canada, Coreea de Sud, Uniunea Europeană sau Statele Unite, să contacteze Max Mara prin telefon, e-mail și rețele de socializare și să solicite casei de modă să renunțe la folosirea blănurilor, deoarece aceasta este o practică crudă, care nu își are locul într-o societate modernă.

Max Mara, o afacere cu peste 2.500 de magazine în 105 țări – dintre care 124 în Uniunea Europeană – este unul dintre ultimii mari utilizatori de blănuri naturale, iar colecția sa actuală include articole din blană de vulpe, câine enot și nurcă. Printre produsele din blană Max Mara se numără manșete din blană de vulpe, o glugă cu guler din blană de nurcă, o glugă cu guler din blană de vulpe, mănuși din blană de nurcă și un breloc din blană de câine enot, iar etichetele produselor arată că firma folosește blană de nurcă din China, plus blană de vulpe și de câine enot din Finlanda.

Max Mara are obligația să se alinieze trendului de sustenabilitate și protecție a animalelor, având în vedere că utilizarea blănurilor naturale este o practică depășită, iar majoritatea marilor branduri de modă din lume au renunțat deja la blănuri, inclusiv Dolce & Gabbana, Saint Laurent, Valentino, Prada, Gucci, Versace, Alexander McQueen, Balenciaga și Jimmy Choo, pe lângă alte nume importante care au interzis utilizarea blănurilor cu foarte mult timp în urmă, precum Hugo Boss, Armani, Tommy Hilfiger, Stella McCartney și Vivienne Westwood.

Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, a declarat: “Max Mara este unul dintre ultimele branduri globale de modă care continuă să sprijine mizerabila industrie a blănurilor. Procedând astfel, Max Mara rămâne izolată într-o lume în care marea majoritate a consumatorilor consideră folosirea blănurilor o cruzime. Dovezile sunt clare: industria blănurilor este echivalentă cu cruzimea asupra animalelor, este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Este timpul ca și Max Mara să renunțe la blănurile naturale și să adopte o politică a compasiunii”.

Nurcile, vulpile și câinii enot, specii folosite de Max Mara, sunt animale crescute în ferme de blănuri, unde își petrec întreaga viață în cuști minuscule, fără șansa de a avea comportamente naturale, iar la final sunt ucise brutal prin gazare sau electrocutare și apoi jupuite.

În plus, producția de blănuri este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Studiul realizat de Foodsteps, experți în probleme de mediu, arată că, în comparație cu alte materiale, un kilogram de blană produce cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. De exemplu, amprenta de carbon a unui kilogram de blană de nurcă este de 31 de ori mai mare decât cea a bumbacului și de 25 de ori mai mare decât cea a poliesterului. De asemenea, fermele de blănuri sunt spații propice pentru zoonoze, precum COVID-19 și gripa aviară, cu sute de focare confirmate în fermele de blănuri din Europa și America de Nord în ultimii ani. Toate acestea în timp ce țesături alternative de calitate, prietenoase cu mediul și care nu implică suferința animalelor, sunt disponibile și vândute de către competitorii Max Mara, cum ar fi KOBA® Fur Free Fur, care folosește ingrediente vegetale și reciclate.

Cea mai recentă și amplă investigație din fermele de blănuri s-a desfășurat în șase țări din UE, inclusiv în Finlanda. În vara și toamna 2023, investigatori independenți au efectuat peste 100 de vizite la fermele de blănuri, adunând dovezi video și foto șocante privind bunăstarea animalelor. Conform dovezilor, nurci, vulpi și câini enot trăiesc în condiții înfricoșătoare: animale rănite, moarte sau în agonie, cazuri de canibalism, animale cu membre lipsă, infecții grave, răni pline de viermi și cazuri de auto-mutilare.

Românii pot cere brandului Max Mara să renunțe la blănuri, semnând petiția aici.

Context:

  • Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri.
  • În peste 480 de ferme de blănuri din 13 țări au fost descoperite nurci infestate cu COVID-19, iar în fermele din Spania și Finlanda au apărut focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1). Potențialul major de răspândire a bolilor zoonotice din fermele de blănuri a fost recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar virusologii avertizează guvernele să “ia în considerare dovezile tot mai numeroase care recomandă eliminarea fermelor de blănuri în vederea rezistenței în fața pandemiilor”.
  • Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene: Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.
  • România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022.
  • În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România. În aceste ferme animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, femelele fiind forțate să se reproducă în permanență, înainte ca scurta lor viață să fie curmată prin ruperea gâtului sau în camere de gazare improvizate.

Descarcă AICI fotografii / materiale video din fermele de blănuri din Finlanda

Contact media: Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România , aroseti@hsi.org

Humane Society International / Europa

Britta Jaschinski, co-founder of Photographers Against Wildlife Crime

BUCUREȘTI—Într-o victorie majoră pentru conservarea faunei sălbatice și bunăstarea animalelor, Parlamentul Belgiei a adoptat o decizie importantă, votând în unanimitate proiectul de lege al Ministrului pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Afaceri Verzi, Zakia Khattabi. Noua lege interzice importul în țară de trofee de vânătoare din specii pe cale de dispariție. Această decizie istorică, după aproape doi ani de la solicitarea inițială a Parlamentului pentru o astfel de interdicție, va proteja specii prețuite precum leii și rinocerii.

Votul unanim din Camera Reprezentanților din Belgia reflectă opțiunea a 91% dintre belgieni care se opun vânătorii de trofee și susținerea a 88% privind interzicerea importului oricărui trofeu de vânătoare, conform unui sondaj Ipsos din 2020 comandat de Humane Society International/Europa.

Înainte de această interdicție, Belgia importa trofee din specii vulnerabile la dispariție, precum hipopotamul, ghepardul și urșul polar. Noua lege va opri importul de trofee de vânătoare de la multe specii aflate în prezent în pericol de dispariție din cauza comerțului sau care ar putea fi amenințate dacă nu se limitează comerțul. Toate speciile enumerate în anexa A la Regulamentul European 338/97 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică, precum jaguarul, ghepardul, leopardul, anumiți urși bruni, zebra de munte (Cape), cimpanzeul și elefantul african, vor fi protejate de noul proiect de lege, alături de anumite specii din anexa B a aceluiași regulament, inclusiv leul african, rinocerul alb, hipopotamul și oaia de munte (argali), enumerate, de asemenea, în anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 865/2006 de reglementare a comerțului cu specii de floră și faună sălbatică protejate. Noua lege depășește rezoluția Parlamentului din 2022, extinzând protecția la mai multe specii din anexa B decât cele șase specii acoperite inițial.

Parlamentarul Kris Verduyckt (Vooruit, Partidul Social Democrat Flamand), care a inițiat propunerea legislativă de interzicere a importurilor de trofee de vânătoare, a declarat: “Țara noastră interzice, în sfârșit, importul de trofee de vânătoare de la animale aflate în pericol. Protejarea acestor specii este incompatibilă cu importurile de trofee de vânătoare. Sunt încântat că propunerea mea este acum parte din legislația tării noastre și sper că aceasta va servi drept sursă de inspirație pentru multe alte țări.”

Zakia Khattabi, Ministrul belgian pentru Climă, Mediu, Dezvoltare Durabilă și Afaceri Verzi a comentat: “Odată cu aprobarea de astăzi a proiectului meu legislativ, Parlamentul oferă baza legală pentru rezoluția adoptată cu unanimitate pe 24 martie 2022. Era important și urgent să oferim protecția necesară speciilor de animale amenințate!”

După ce a susținut această cauză ani de zile și a colaborat îndeaproape cu parlamentarii belgieni pentru obținerea sprijinului parlamentar, Humane Society International/Europe aplaudă adoptarea legii care reprezintă finalizarea de succes a unui parcurs legislativ complex. Organizația pentru protecția animalelor a lucrat alături de membrii parlamentului timp de peste 2 ani, pentru a obține interzicerea importurilor de trofee. În primă fază, în 2022 s-a aprobat în unanimitate o rezoluție parlamentară, iar în 2023 aceasta a devenit o propunere legislativă aprobată de Consiliul de Miniștri.

“Parlamentul belgian scrie astăzi o pagină de istorie importantă pentru animale și își demonstrează poziția principială împotriva uciderii fără sens a faunei sălbatice aflate în pericol”, a declarat Ruud Tombrock, director executiv al HSI/Europa. “Prin această decizie, Belgia se poziționează ca lider în protejarea biodiversității și a speciilor pe cale de dispariție. Credem că și alte țări europene sunt pregătite să îi urmeze exemplul și să ia o poziție fermă împotriva vânătorii de trofee prin interzicerea importurilor de astfel de suveniruri. Este momentul pentru o interdicție la nivelul Uniunii Europene privind importul de trofee de vânătoare de la specii pe cale de dispariție și protejate, care să reflecte opiniile cetățenilor din statele membre de a proteja animalele și biodiversitatea dar care să și evite o fragmentare a pieței interne europene.”

Măsurile luate în Belgia transmit un semnal pozitiv în sprijinul adoptării unei interdicții similare în Franța, unde o propunere transpartinică similară se află în dezbatere parlamentară. Propunerea legislativă franceză de interzicere a importurilor de trofee de vânătoare de la specii protejate vine din partea deputatei ecologiste Sandrei Regol cu sprijinul deputatei Renașterii, Corinne Vignon, care este și președinta Grupului de Studiu Privind Condiția și Bunăstarea Animalelor.

Înainte de implementare, legea din Belgia trebuie să treacă prin procesul de aprobare și promulgare din partea Regelui. Textul va fi apoi publicat în “Moniteur Belge”, intrând în vigoare la data specificată în text sau, dacă nu este specificat, la 10 zile după publicare.

Aici puteți descărca poze cu trofee de vânătoare și alte materiale de campanie.

Context:

  • Vânătoarea de trofee a speciilor aflate în pericol reprezintă o amenințare gravă la adresa conservării și a patrimoniului natural mondial. Vânătorii de trofee preferă să ucidă cele mai mari și mai impresionante animale din punct de vedere fizic, iar pierderea acestora poate cauza declinul în cascadă al populațiilor. Multe dintre speciile vizate, cum ar fi elefanții africani, rinocerii și leoparzii, se confruntă cu riscul de dispariție și joacă un rol crucial în menținerea ecosistemelor sănătoase și a biodiversității.
  • Potrivit unui raport HSI/UE, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare importator de trofee de vânătoare după Statele Unite, cu o medie de 3.000 de trofee importate în perioada 2014-2018. UE a fost, de asemenea, cel mai mare importator de trofee de ghepard, cu 297 de trofee de ghepard importate în UE între 2014 și 2018. Primele cinci specii importate în UE ca trofee sunt următoarele: zebra de munte Hartmann (3.119), babuinul Chacma (1.751), ursul negru american (1.415), ursul brun (1.056) și elefantul african (952),
  • Belgia este al 13-lea cel mai mare importator de trofee de vânătoare de specii protejate la nivel internațional din Europa.
  • În mai 2016, Olanda a instituit o interdicție privind importul de trofee de vânătoare pentru mai mult de 200 de specii enumerate în anexa A a Regulamentului European 338/97 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea și a speciilor pe cale de dispariție. Interdicția de import se aplică, de asemenea, următoarelor specii din anexa B: rinocerul alb, hipopotamul, elefantul african, muflonul (oaia sălbatică din Caucaz), leul și ursul polar. În total, 200 de specii de animale sunt afectate de interdicția privind licențele de import.
  • Franța a interzis importul de trofee de vânătoare de lei în 2015. În 2023, a fost depusă o propunere legislativă, care vizează “oprirea eliberării de licențe de import pentru trofeele de vânătoare ale anumitor specii pe cale de dispariție”.
  • În Finlanda, importul de trofee de vânătoare a fost restricționat în iunie 2023. Noua lege privind conservarea naturii include o dispoziție care interzice importul de animale individuale sau de părți ale acestora din speciile cele mai periclitate la nivel mondial care sunt amenințate de comerțul internațional ca trofee din țări din afara UE.
  • În Germania, Ministrul Mediului, Steffi Lemke, a anunțat că intenționează să restricționeze importul de trofee de vânătoare din specii de animale protejate. În 2022, Germania a reziliat statutul de membru al țării în Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului, un organism de lobby pro-vânătoare.
  • În Italia, în 2022 a fost prezentat un proiect de lege care vizează interzicerea importului, exportului și reexportului în și dinspre Italia de trofee de vânătoare obținute de la animale protejate de CITES (Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică). După căderea guvernului și alegerile din 2022, același proiect de lege a fost depus din nou în Parlament.

Humane Society International / Europa

HSI

BUCUREȘTI—Humane Society International/Europe lansează o nouă campanie online și îndeamnă consumatorii să aleagă produse fără blănuri (fur-free) de Black Friday, zi care coincide cu mișcarea internațională Fur-Free Friday (Vinerea Fără Blănuri). Organizația le reamintește cumpărătorilor că în spatele produselor din blană se află o industrie de extremă cruzime față de animale și face apel către public să ajute la interzicerea fermelor de blănuri din România, semnând petiția online.

Creșterea animalelor pentru blănuri a fost interzisă în 20 de state europene, dar România rămâne unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene în care această industrie încă este permisă. Deși industria este în scădere, aproximativ 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 blănuri de șinșilă sunt produse în fermele din România în fiecare an.

Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România, declară: “Obiectivul campaniei noastre Fur-Free Friday este să atragem atenția asupra cruzimii care stă în spatele industriei blănurilor. În întreaga lume, milioane de animale suferă pentru diverse perioade de vânzări, precum cele de Black Friday. Aceste cifre sunt direct influențate de acțiunile noastre de consumatori: de fiecare dată când cumpărăm un produs din blană sprijinim această industrie și exploatarea cumplită a animalelor. Noi suntem cei care pot opri cruzimea, alegând un Black Friday Fur-Free (fără blănuri) și cerând politicienilor să interzică fermele de blănuri prin petițiile noastre. Românii au puterea de a opri această cruzime”.

La nivelul Uniunii Europene, petiția Inițiativei Cetățenești Europene “Europa fără blănuri” a strâns peste 1.5 milioane de semnături în doar 10 luni. Această reacție impresionantă dovedește că există o indignare publică uriașă față de practicile crude din fermele de blănuri și că europenii susțin interzicerea creșterii animalelor pentru blană. Comisia Europeană urmează să prezinte un răspuns oficial la inițiativa cetățenească, pe 6 decembrie.

În urma unei investigații realizate de HSI/Europe în 2022, care a scos la iveală dovezi șocante ale condițiilor grele în care trăiesc animalele în fermele de blănuri, Senatul României a aprobat un proiect de lege care interzice creșterea comercială și în vederea sacrificării a nurcilor și șinșilelor. Este rândul Camerei Deputaților să ia decizia corectă, și anume să voteze pentru interzicerea fermelor de blănuri. HSI/Europe face un apel către public să semneze petiția adresată Prim-ministrului și membrilor Camerei Deputaților, cerându-le acestora să prioritizeze interzicerea creșterii animalelor pentru blană.

Fur-Free Friday, desfășurată de Black Friday, este o mișcare internațională apărută în anii 1980 și reprezintă o zi internațională de acțiuni de conștientizare a cruzimii din industria blănurilor.

SFÂRȘITUL

Contacte din presă: Andreea Roseti, Cuntry Director Humane Society International în România, aroseti@hsi.org

Humane Society International / Europa

We Animals

BUCUREȘTI, România—Prima evaluare a bunăstării puilor realizată în rândul a 12 branduri de fast-food din România dezvăluie faptul că industria fast-food face primii pași în direcția creșterii nivelului de bunăstare a puilor folosiți pentru producția de carne. Raportul 2023 Pecking Order pentru România, realizat de Humane Society International/Europe, evaluează cele mai importante lanțuri fast-food precum McDonald’s, Burger King și Subway, dar și lanțuri locale, inclusiv Spartan și 5 to go, în ceea ce privește angajamentele cu termene precise asumate în scopul îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea puilor de carne broiler în cadrul lanțurilor de aprovizionare și raportarea progreselor înregistrate. Evaluarea se bazează pe indicatori precum spațiul alocat pe cap de pasăre, rasele de pui crescute, utilizarea bateriilor, asigurarea de mijloace de îmbunătățire a mediului de viață care să le permită animalelor să își manifeste comportamentul natural, dar și metodele la care se apelează pentru sacrificarea acestora.

România este un actor cu pondere semnificativă în industria puilor broiler din Europa, aprovizionând cu produse din carne de pui atât piețele interne, cât și pe cele internaționale. În 2021, România s-a clasat pe locul opt între producătorii din UE, înregistrând 271.7 de milioane de pui crescuți și sacrificați.

În evaluare au fost incluse 12 branduri fast-food din România. Au fost analizate 5 to go, Burger King, Domino’s, IKEA, KFC, McDonald’s, PAUL, Pizza Hut, Salad Box, Spartan, Starbucks și Subway. Rezultatele generale reflectate în raportul The Pecking Order evidențiază faptul că unele companii au făcut progrese și au publicat angajamente în vederea îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea puilor broiler, pe când majoritatea acestora sunt în continuare doar în fază incipientă. Numeroase lanțuri internaționale de fast-food se bazează mult pe politicile adoptate de companiile-mamă în materie de bunăstare a puilor, fără a le declara pe paginile locale de internet, în timp ce lanțurile fast-food naționale nu au introdus deloc aceste politici de bunăstare.

În Romania, Subway ocupă poziția de lider al companiilor evaluate, obținând un scor general de 57% pentru management și raportare în cazul aspectelor legate de bunăstarea puilor broiler. Subway este urmat în clasament de IKEA, PAUL și Pizza Hut, acestea obținând un scor procentual de 47%. Pe de altă parte, KFC, 5 to go, Burger King, Domino’s, McDonald’s, Salad Box, Spartan și Starbucks au obținut scoruri foarte mici, între 2% și 0%.

În România, Subway este singurul lanț care a obținut un scor non-zero la raportarea evoluției celor asumate.

“Rezultatele din The Pecking Order indică faptul că anumite lanțuri de fast-food de top din România au făcut primul pas și au publicat angajamente privind îmbunătățirea aspectelor legate de bunăstarea puilor destinați industriei cărnii. Apreciem eforturile depuse de Subway, IKEA, PAUL și Pizza Hut în ceea ce privește asumarea responsabilității, însă subliniem și nevoia mai multor  inițiative pentru a putea aduce schimbări semnificative în această industrie. Această evaluare anuală este esențială pentru observarea progreselor și provocărilor, precum și a sprijinului de care companiile ar putea avea nevoie în acest demers de a asigura un nivel mai ridicat al bunăstării animalelor,” afirmă Andreea Roseti, Country Director, Humane Society International în Romania.

Numărul mare de vieți de animale afectate de industria cărnii de pui impune ca aceasta să promoveze în mod activ standarde mai exigente în materie de bunăstare a animalelor. The Pecking Order nu evaluează doar un status quo; acesta oferă soluții concrete. The Pecking Order reprezintă un instrument puternic pentru companiile de fast-food care caută să îmbunătățească aspectele legate de bunăstarea puilor și să adere la Angajamentul European pentru Pui (ECC). Humane Society International/Europe invită la colaborare și acțiuni prompte în vederea îmbunătățirii aspectelor legate de bunăstarea animalelor în cadrul lanțurilor de aprovizionare, pentru a adapta astfel de activități de business la tendințele viitoare, în conformitate cu cerințele tot mai mari ale consumatorilor și cu legislația viitoare.

Date din The Pecking Order

  • Ediția 2023 a The Pecking Order este un proiect derulat de World Animal Protection alături de Humane Society International, the Albert Schweitzer Stiftung, L214 și Essere Animali. La evaluare au participat în total 69 de companii, fiind vizate piețele din Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Spania.
  • The Pecking Order este o inițiativă dedicată evaluării bunăstării puilor broiler destinați industriei fast-food, focusată pe analizarea angajamentului luat de companii cu privire la abordarea aspectelor legate de bunăstarea puilor în cadrul lanțurilor de aprovizionare, a măsurilor luate și a modului în care sunt implementate cerințele recomandate prin Angajamentul European pentru Pui (ECC). The Pecking Order se ocupă cu evaluarea brandurilor din sectorul fast-food din anul 2019. În 2023 au fost evaluate șase piețe europene, printre care a fost inclusă pentru prima dată și România. Raportul oferă o prezentare generală a situației actuale privind bunăstarea puilor de carne pentru industria fast-food din România și descrie o serie de oportunități de îmbunătățire.
  • Managementul bunăstării puilor diferă de la ţară la ţară. Companiile din Germania și Franța cu activitate în sectorul fast-food au obținut cele mai bune scoruri medii generale dintre toate țările evaluate, demonstrând mai multe angajamente asumate și o implementare mai bună. Lanțurile din Polonia și România au obținut cele mai slabe scoruri, ceea ce indică faptul că este în continuare necesar să se aducă îmbunătățiri semnificative la nivel de țară în contextul industriei fast-food, cu privire la bunăstarea puilor.

  • Anumite lanțuri fast-food se descurcă mai bine decât altele în privința publicării propriilor angajamente și obiective ce vizează bunăstarea puilor. Subway, IKEA, PAUL și Pizza Hut au recunoscut nevoia de a avea standarde superioare de bunăstare în cazul puilor broiler. Fiecare dintre companii însumează un procent de 94%. Pe de altă parte, KFC, Burger King, Domino’s, McDonald’s, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan demonstrează o lipsă de angajament înregistrând scoruri cuprinse între 3% (KFC) și 0% (alte companii).
  • În ceea ce privește raportarea progreselor înregistrate și a evoluției celor asumate, Subway este singurul lanț care a obținut un scor non-zero. Toate celelalte companii evaluate au primit un scor de 0%. Acestea nu au publicat nicio informație pe site-urile locale. Aceste rezultate denotă o lipsă semnificativă de transparență și de activitate relevantă în acest sens. În lipsa raportării progreselor, publicului nu-i rămâne altceva de făcut decât să presupună că aceste companii nu întreprind nicio acțiune în vederea eliminării cruzimii la care sunt supuși puii din lanţurile de aprovizionare.

SFÂRȘITUL

Contacte din presă: Andreea Roseti, Cuntry Director Humane Society International în România, aroseti@hsi.org

Humane Society International / Europa

Mink on a fur farm
Jo-Anne McArthur

BRUXELLES, Belgia―Astăzi s-a confirmat în mod oficial că 1,502,319 cetățeni UE au semnat inițiativa cetățenească europeană Fur Free Europe prin care fac apel la Comisia Europeană pentru a interzice fermele de blană și plasarea pe piața europeană a produselor din blană. Aceasta marchează cea de-a 10-a inițiativă cetățenească europeană de succes de la lansarea acestui mecanism de exprimare, șapte dintre aceste 10 ICE fiind dedicate chestiunilor legate de animale. Fur Free Europe reprezintă inițiativa cetățenească europeană cu cel mai mare succes în materie de bunăstarea animalelor dar și a treia cea mai de succes inițiativă de acest gen per total. Organizatorii acestei ICE se vor întâlni acum cu Comisia Europeană urmând ca ulterior să participe la o audiere publică la Parlamentul European, după care Comisia Europeană trebuie să răspundă public la inițiativă, până la sfârșitul anului.

Petiția a fost lansată în mai 2022 cu susținerea a peste optzeci de organizații de protecție a animalelor din întreaga Europă și a durat până în data de 1 martie, cu mai mult de două luni mai devreme decât termenul limită stabilit oficial, datorită unui număr record de semnături neconfirmate colectate: 1,701,892 în mai puțin de zece luni. Această ICE a atins cu succes pragul de semnături necesare pentru douăzeci și unu de State Membre, respectiv de trei ori mai multe semnături decât nivelul minim necesar stabilit – acela de șapte State Membre.

Cu un total de 23,160 semnături validate în Romania, dintre care o parte fiind obținute ca urmare a campaniilor susținute de Humane Society International/Europe, cetățenii români au adoptat de asemenea o poziție clară împotriva fermelor de blană.

“Sprijinul acordat de majoritatea covârșitoare a semnatarilor acestei inițiative conduce la o singură concluzie cât se poate de clară: blănurile trebuie să devină istorie. Suntem atât de mândri că am reușit să facem încă un pas spre eliminarea acestor practici crude și inutile, iar acum apelăm la CE să utilizeze noua legislație privind bunăstarea animalelor pentru ca dorința exprimată de 1,5 milioane de cetățeni europeni să devină astfel realitate”, a comentat Reineke Hameleers, CEO al Eurogroup for Animals, organizatorii Fur Free Europe.

“Nu poate exista un semn mai clar decât această petiție de proporții pentru a concluziona că într-o societate etică și în plin progres nu există loc pentru cruzimea din fermele de blană,” a afirmat Dr. Joanna Swabe, manager senior de afaceri publice în cadrul HSI/Europe. “Comisia Europeană are acum datoria să propună o legislație care să facă această practică învechită să devină istorie, și să ajute Europa să ajungă la un alt nivel – cel fur-free. O astfel de mișcare ar întări poziția Europei ca lider în materie de bunăstare a animalelor și progres uman.”

S-a dovedit din toate punctele de vedere că existența fermelor de blană nu se justifică prin motive rezonabile. În aceste ferme de blană, animale precum nurcile, vulpile și câinii enoți sunt ținute în cuști de mici dimensiuni, fără a-și putea manifesta comportamentul natural, specific speciei, doar pentru a fi mai apoi ucise exclusiv pentru prețul pus pe blana acestora.

În plus, fermele de blană prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și a animalelor, astfel cum s-a demonstrat și în timpul pandemiei de COVID-19, când focarele identificate la fermele de nurci au dus la concluzia că noi variante ale virusului au fost transmise de la animale la oameni. Din perspectiva protecției mediului, utilizarea substanțelor chimice toxice în procesele de obținere a blănurilor fac ca această industrie să fie una semnificativ poluantă.

ENDS

Publicații în domeniu:

Contacte din presă

Learn More Button Inserter