Humane Society International / Europa


Street dog puppies
Ioana Cristiana

BUCUREȘTI, Romania—Humane Society International/Europe (HSI/Europe) și Direcția Protecția Animalelor Ilfov din cadrul Consiliului Județean au organizat la Palatul Parlamentului o dezbatere inovatoare intitulată „Eficiență și umanitate – cum gestionăm corect problemele dintre oameni și animale”.

Acest eveniment unic în România a reunit peste 80 de participanți, incluzând primari, președinți de consilii județene din 24 de municipalități și 10 județe, precum și parlamentari dedicați identificării de soluții umane și sustenabile pentru bunăstarea animalelor.

Această dezbatere marchează un moment important în inițiativa mai amplă a HSI/Europe de a sprijini autoritățile locale în adoptarea unor strategii umane și eficiente pentru gestionarea populației de câini fără deținător. Deși nu există cifre oficiale, se estimează că există între 500.000 și 1.000.000 de câini fără stăpân în România. Mulți dintre aceștia suferă de malnutriție și boli, în timp ce în continuare se prind și eutanasiază câini în adăposturi.

În 2024, HSI/Europe a lansat un parteneriat strategic cu Direcția Protecția Animalelor Ilfov din cadrul Consiliului Județean Ilfov, recunoscând abodarea inovatoare și complexă a acestei instituții în ceea ce privește bunăstarea animalelor și gestionarea populației de animale singure. Colaborarea a debutat în luna septembrie printr-un program amplu de servicii veterinare gratuite, inclusiv sterilizări, vaccinări, deparazitări și alte intervenții medicale pentru câinii și pisicile din județul Ilfov. Serviciile sunt oferite de HSI/Europe prin echipele colaboratoare de medici veterinari, precum WAVE și Nomad Vet. Programul se concentrează pe zone cu probleme semnificative de bunăstare a animalelor, cum ar fi comunități defavorizate, zone industriale și foste unități militare.

Abordări umane și eficiente, bazate pe date

În cadrul evenimentului, Humane Society International a fost reprezentată de Dr. Amit Chaudhari, Director of Monitoring, Evaluation, and Impact Analysis; Kerry Zaleski, Director of Companion Animals and Engagement; și Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România.

“Nu există bunăstare animală unde nu există compansiune pentru oameni,” a declarat Andreea Roseti. “Animalele fără deținător s-au născut în curtea cuiva și asta arată o lipsă de responsabilitate și resurse. Soluțiile umane necesită intervenții adaptate, bazate pe date și analize continue. Împreună cu echipa Consiliului Județean Ilfov și colegii noștri din America de Nord, am colectat date pentru a putea planifica și implementa cele mai eficiente programe de gestionare a populației de animale de companie.”

De asemenea, dr. Amit Chaudhari a prezentat concluziile unui recensământ pilot realizat în 14 localități ilfovene, subliniind importanța planurilor pe termen lung, bazate pe date și informații concrete, pentru a gestiona eficient populațiile de câini fără stăpân.

Susținerea și motivarea autorităților locale

Echipa Direcției Protecției Animalelor Ilfov a prezentat proiectele proprii pentru bunăstarea animalelor și a oferit participanților instrumente practice pentru implementarea acestora. Cei prezenți au primit resurse, precum documentație și suport legislativ, pentru a putea prelua cu ușurință astfel de programe în propriile municipalități.

“Problema animalelor e despre oameni și animale.” a declarat Hilde Tudora, Director Protecția Animalelor CJ Ilfov. “Legea ne permite să finanțăm doar sterilizarea pentru câinii cu stăpân, dar problema mare este la animalele fără deținător. Prin parteneriate cu organizații am găsit soluții la această situație. În cadrul evenimentului am oferit stickuri USB cu toată documentația necesară, astfel încât celelalte autorități să poata prelua programele noastre și să le adapteze local.”

Împreună pe viitor

Masa rotună a subliniat rolul esențial al colaborării și gândirii inovative pentru îmbunătățirea condițiilor de viață atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Prin implicarea activă a autorităților locale și cu sprijinul organizațiilor precum HSI/Europe, România face pași importanți către o abordare mai umană și sustenabilă a bunăstării animalelor.

ENDS

Media Contact: Raluca Simion: commsromania@hsi.org

Humane Society International


Fox on a fur farm
Oikeutta eläimille

BUCUREȘTI—O petiție oficială lansată în întreaga Uniune Europeană și intitulată Inițiativa Cetățenească Europeană “Fur Free Europe / O Europă Fără Blănuri” a reușit să depășească numărul necesar de semnatari pentru a obține un răspuns din partea Comisiei Europene, cu mai mult de două luni înainte de termenul limită stabilit pentru colectarea semnăturilor. 1,7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, inclusiv din România, au semnat petiția prin care se solicită interzicerea la nivelul UE a creșterii animalelor în ferme de blănuri și a comerțului cu astfel de produse.

Lansată în 2022 și asumându-și o țintă de 1 milion de semnături strânse în decurs de 12 luni, Inițiativa Cetățenească Europeană a reușit să strângă suficiente semnături în mai puțin de 10 luni. Peste 80 de organizații de protecție a animalelor din întreaga Europă, inclusiv Humane Society International/Europe și alți membri ai Fur Free Alliance, au făcut apel la cetăţenii UE să se alăture inițiativei, dacă sunt de acord că activitatea de creștere în ferme a animalelor sălbatice pentru blănurile lor este o practică crudă și inutilă.

Dr. Joanna Swabe, directorul departamentului de relaţii publice din cadrul HSI/Europe a reacționat pozitiv la mobilizarea civică europeană: “Cetăţenii UE și-au exprimat dorința clar și răspicat, aceștia doresc interzicerea completă la nivelul UE a creşterii animalelor în fermele de blănuri și a comerțului cu astfel de produse. Creșterea animalelor în fermele de blănuri reprezintă o practică inumană. Peste 1,7 milioane de semnături au fost colectate în mai puțin de 10 luni, așadar acum este timpul pentru Comisie să ia măsuri decisive și să trimită în analele istoriei această cruzime asociată cu creşterea animalelor în fermele de blănuri, respectiv cu comerțul cu astfel de produse. Condamnarea animalelor la o viață mizerabilă într-o cușcă doar de dragul industriei frivole a blănurilor trebuie să devină istorie. Industria blănurilor nu are niciun viitor în Uniunea Europeană.”

De asemenea, Andreea Roseti, directorul Humane Society International România, a declarat: „Atingerea numărului de semnături necesare cu mult înaintea datei limită arată o dorință clară a cetățenilor europeni de a spune STOP fermelor de animale pentru blană. Printre cele 1,7 milioane de semnături se află și un număr important de semnături din România, țara noastră atingându-și ținta alocată. Comisia Europeană trebuie să asculte vocile cetățenilor europeni și să acționeze în consecință”.

Demersul civic lansat la nivel european vine în contextul în care, în Parlamentul României, se discută în această perioadă o inițiativă legislativă care prevede interzicerea fermelor de șinșile și nurci în România, lucru care ar face din țara noastră cea de-a 20-a țară europeană care interzice prin lege creșterea animalelor sălbatice pentru blană. „Practic, deputații din România văd acum că există aproape 2 milioane de cetățeni români și europeni care cer interzicerea fermelor de blănuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Sper ca, în această primăvară, Camera Deputaților să dea votul corect și moral și să oprească activitatea celor câteva ferme de blănuri care au mai rămas în România”, a adăugat Andreea Roseti.

Este clar documentat faptul că fermele de blănuri nu satisfac sub nicio formă nevoile comportamentale complexe ale speciilor de animale sălbatice, dintre care amintim nurca americană, vulpea, șinșila și câinele enot. În fermele de blănuri care mai funcționează în Europa, au fost identificate probleme reale de sănătate și bunăstare animală, cum ar fi infecțiile oculare și cele la nivelul urechii, deformarea oaselor picioarelor, mișcările repetitive care indică o degradare a stării mentale a animalelor și chiar canibalismul. Pe lângă cruzimea în sine faţă de animale, creşterea acestora în ferme are și consecinţe nefaste asupra mediului, cauzate – de exemplu – de utilizarea produselor chimice toxice pentru argăsirea, vopsirea și conservarea blănurilor. Fermele de blănuri reprezintă de asemenea un factor de risc pentru biodiversitatea europeană. Scăpată în afara fermelor, nurca americană este una dintre speciile invazive implicate în scăderea numărului exemplarelor din speciile autohtone, cum ar fi nurca europeană și șobolanul de apă, și a avut un impact semnificativ în contextul capacității de reproducere a păsărilor indigene și a celor domestice. Cazuri de acest gen au fost semnalate în urmă cu câțiva ani și în România, în județul Brașov.

De asemenea, creşterea animalelor în fermele de blănuri prezintă un risc grav și pentru sănătatea publică. Luna aprilie a anului 2020 a însemnat identificarea a sute de focare de COVID-19 în fermele de nurci crescute pentru blană din întreaga Europă, iar în octombrie 2022 una dintre fermele de blănuri din Spania având un efectiv de 52.000 de nurci a raportat un focar de gripă aviară care probabil fusese transmisă la animale.

Până în prezent, 19 țări din Europa, inclusiv statele membre ale UE Olanda, Belgia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Croația, Italia, Franța, Luxemburg, Estonia, Letonia, Malta, Irlanda și Austria au interzis deja această activitate de creştere a animalelor în fermele de blănuri. Creșterea animalelor pentru blană este permisă în continuare în țări precum Finlanda, Polonia, Grecia, Lituania, Spania, România, Suedia, Danemarca și Bulgaria. De asemenea, cifrele indică faptul că această industrie a blănurilor este în plin declin: în 2014, aproximativ 43,6 milioane de animale au fost ucise pentru blană în ţările europene, număr care a scăzut la 30,7 milioane în 2019 și care, în 2021, a scăzut din nou până la 12 milioane de animale. Mai mult de 1.500 de comercianți, inclusiv firme renumite precum Gucci, Adidas, H&M și Zara, s-au angajat să contribuie la un viitor fără blănuri și s-au alăturat programului „Fur Free Retailer”.

Următoarea etapă în procesul Inițiativei Cetățenești Europene este reprezentată de validarea în termen de trei luni a semnăturilor de către statele membre ale UE, urmând ca ulterior Comisia Europeană să ia în considerare această inițiativă și să formuleze un răspuns în decurs de șase luni.

Descărcați AICI fotografiile și înregistrările video obținute dintr-o fermă de blană din Finlanda

Descărcați AICI filmări și fotografii din cadrul investigației în fermele de blană din România

ENDS

Media Contact:  Andreea Roseti: 0741 188 934

Humane Society International


HSI

BUCUREȘTI—Humane Society International/Europe lansează o campanie online cu ocazia Black Friday pentru a reaminti cumpărătorilor din România, Polonia, Italia și Germania că hainele și accesoriile din blană sunt produsele cruzimii extreme față de animale. Organizația le cere iubitorilor de animale, designerilor, retailerilor de fashion și influencerilor să spună NU blănurilor, pentru că moda nu trebuie să coste viețile a milioane de animale.

Black Friday, moment de maxim interes pentru cumpărături, este o ocazie folosită de organizații și de activiști pentru a atrage atenția publicului asupra suferințelor animalelor crescute în ferme pentru blana lor. Mișcarea Fur Free Friday (Vinerea Fără Blănuri), pornită în SUA în anii ‘80 și devenită recent globală, este una dintre cele mai importante zile internaționale de mobilizare care aduce împreună acțiuni și campanii din sute de orașe din întreaga lume.

„Campania Fur Free Friday atrage atenția asupra alegerilor noastre de zi cu zi care pot avea drept consecință suferința animalelor. Cererea de blănuri întreținută de către industria modei înseamnă moartea în suferință a milioane de animale chinuite în cuști minuscule și condiții de viață scandaloase. E timpul să schimbăm asta. Ține de noi să nu acceptăm ca acest sezon de cumpărături să fie unul ucigaș. Să arătăm designerilor și retailerilor că ne pasă de animale, refuzând să cumpărăm blănuri și alegând compasiunea” declară Pankaj KC, director de campanii al HSI/Europe.

Fur Free Friday coincide cu perioada anului când viețile scurte și amărâte ale milioane de animale vor fi curmate brutal, pentru a fi jupuite. În fiecare an, în noiembrie și decembrie, nurcile sunt omorâte, de obicei, în camere de gazare, iar vulpile și enoții prin electrocutare anală. Singurele animale care supraviețuiesc în ferme sunt cele păstrate pentru împerechere.

La nivel mondial, peste 100 de milioane de animale, precum nurcile, vulpile, enoții și șinșilele, sunt măcelărite în numele modei. Mai bine de o treime dintre ele au această soartă în fermele din Europa. Deși hainele de blană își pierd locul în moda europeană, cererea pentru accesorii de blană și produse îmblănite rămâne constantă.

„Sute de mii de animale au fost chinuite și ucise în fermele de blană din România, în numele modei. Țara noastră are cea mai slabă legislație când vine vorba de condițiile din ferme și printre ultimele din Europa care nu a impus restricții pentru fermele de blană. Ne bazăm pe iubitorii modei pentru a spune NU blănurilor, pentru a spune NU cruzimii. Ne bucurăm să vedem că din ce în ce mai mulți designerii și pasionați de fashion din România se alătură acestei mișcări globale” declară Andreea Roseti, Country Director, Humane Society International în Romania.

Reacțiile publice față de practicile crude din fermele de blană a determinat 15 țări europene să adopte interdicții totale sau temporare privitoare la acestea. România nu este una dintre ele. Răspândirea COVID-19 și descoperirea legăturii dintre virus și fermele de nurcă a dus la interdicții și în țările în care această industrie este puternic reprezentată. Săptămâna trecută, Senatul francez a aprobat o interdicție totală a creșterii animalelor sălbatice în ferme de blană.

Media Contact: Andreea Roseti, Country Director, Humane Society International în Romania: 004(0) 741 188 934; aroseti@hsi.org

Learn More Button Inserter