Author: Cassie Bodin-Duval

BUCUREȘTI, România―Oameni politici români și reprezentanți ai organizațiilor de protecție a animalelor din Europa au solicitat interzicerea fermelor de animale pentru blană în România, în cadrul unei mese rotunde care a avut loc la Parlamentul României. Evenimentul organizat de către reprezentanța din România a Humane Society International (HSI) a avut loc în Sala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului și a fost moderat de către cunoscuta prezentatoare de televiziune Simona Gherghe.

Participanții la evenimentul „Pentru o Românie fără blănuri” au cerut ferm Camerei Deputaților să aprobe proiectul de lege pentru interzicerea fermelor de animale de blană, punând astfel capăt practicii pline de cruzime a creșterii și uciderii animalelor precum șinșile și nurci pentru blana lor. Senatul României a votat în favoarea acestei inițiative legislative în luna decembrie a anului trecut, dar Camera Deputaților este cameră decizională. Dacă proiectul de lege va fi aprobat, România va deveni cea de-a 20-a țară europeană care închide astfel de ferme.

Reprezentanți ai unui număr de 13 grupuri de protecție a animalelor care sunt membre ale Fur Free Alliance (FFA) – o coaliție internațională care are drept obiectiv renunțarea la creșterea animalelor pentru blană – au fost prezenți la eveniment pentru a susține interzicerea fermelor de animale de blană. Interdicția a fost propusă anul trecut, după ce a fost făcută publică o șocantă investigație sub acoperire realizată de HSI/Europe, în care erau prezentate condițiile groaznice din fermele de animale de blană din România. Imaginile filmate în premieră într-o fermă românească de șinșile au arătat animale ținute în cuști de sârmă mici și murdare, cu picioarele alunecându-le printre ochiurile plaselor de sârmă, cu scopul de a fi mai apoi ucise în numele modei, după câteva luni de viață, în camere de gazare improvizate.

Vorbind în numele inițiatorilor proiectului de lege, deputatul Gheorghe Pecingină a pledat pentru un vot favorabil al Camerei Deputaților cât mai curând posibil. Pecingină a spus: „E momentul ca România să renunțe la fermele de animale pentru blană, iar Camera Deputaților trebuie să urmeze exemplul Senatului și să voteze în favoarea acestei inițiative legislative. Mai sunt doar câteva astfel de ferme în România, doar pentru două specii – șinșilă și nurcă americană. Proiectul de lege nr. 23/2023 trebuie să treacă, iar România trebuie să se alăture majorității statelor membre ale Uniunii Europene care au interzis această activitate crudă, anacronică”.

Humane Society International / Europe a anunțat lansarea unei campanii de informare și a unei petiții pentru a demonstra sprijinul publicului pentru interzicerea fermelor de animale de blană. Andreea Roseti, directorul pentru România al HSI/Europe, a afirmat: „Rog deputații români să ia decizia corectă din punct de vedere moral și să interzică fermele de animale pentru blană. Știm cu toții că e profund greșit să chinuim animalele în numele modei și știm de asemenea că există atâtea alternative la astfel de produse vestimentare. Condițiile din fermele românești de animale pentru blană sunt groaznice, așa cum au arătat foarte clar materialele video, fotografiile și mărturiile pe care HSI România le-a făcut publice anul trecut”.

Joh Vinding, președintele Fur Free Alliance, a declarat în cadrul dezbaterilor: „Îi apreciem pe oamenii politici din România care susțin proiectul de lege pentru interzicerea fermelor de animale de blană. O astfel de interdicție ar arăta că România este parte a unei tendințe din ce în ce mai accentuate în Europa, unde 20 de țări au fost de acord cu opinia majorității covârșitoare a opiniei publice, conform căreia animalele nu trebuie să sufere în numele modei. Acest important act normativ va salva mii de animale și ne va duce cu un pas mai aproape de o Europă fără blănuri”.

La finalul dezbaterilor, membrii Fur Free Alliance au depus o scrisoare adresată Prim-ministrului României și membrilor Camerei Deputaților, solicitând aprobarea rapidă a proiectului de lege privind interzicerea fermelor de animale pentru blană în România. Nevoia de a proteja animalele și riscurile pentru sănătatea oamenilor sunt principalele motive prezentate pentru această interdicție, în scrisoare subliniindu-se de asemenea declinul industriei blănurilor în ultimii ani.

Până în prezent, 19 țări din Europa au interzis creșterea animalelor pentru blănurile lor, inclusiv state membre ale Uniunii Europene precum Austria, Belgia, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia și Slovenia. De asemenea, în Polonia și Lituania au loc dezbateri pentru promovarea legislației în acest sens. Alte două țări – Germania și Elveția – au implementat reguli extrem de severe, care au făcut în mod practic imposibilă activitatea în fermele de animale pentru blană, iar alte trei state membre ale UE – Danemarca, Suedia și Ungaria – au impus restricții care au dus la stoparea creșterii anumitor specii de animale pentru blană. Doar o mică parte dintre țările membre ale Uniunii Europene, precum România, permit în continuare creșterea animalelor pentru blană.

La începutul acestui an, Inițiativa Cetățenească Europeană Fur Free Europe / Europa fără blănuri a strâns peste 1,7 milioane de semnături ale cetățenilor Uniunii Europene. Adresându-se Comisiei Europene, inițiativa civică a cerut interzicerea creșterii animalelor în fermele de blănuri, precum și a comerțului cu astfel de produse pe teritoriul UE.

Fotografii și imagini video din fermele românești de șinșile se pot descărca de AICI.

Contact media:  Andreea Roseti,Country Director Humane Society International în România; 0741 188 934

BUCUREȘTI, România—României i se solicită să devină cea de-a 20-a țară din Europa care interzice creșterea animalelor pentru blană, în urma unei investigații sub acoperire a organizației Humane Society International/Europe, care dezvăluie probleme serioase legate de bunăstarea animalelor. În urma discuției cu HSI/Europe, parlamentari ai Partidului Național Liberal au depus un proiect de lege pentru interzicerea fermelor de nurci și șinșile. HSI/Europe a înaintat de asemenea dosarul cu rezultatele investigației Prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, alături de o cerere oficială adresată Guvernului, în vederea interzicerii la nivel național a fermelor de animale de blană.

În prima investigație de acest gen cu privire la fermele de șinșile din România, filmările realizate de HSI/Europe dezvăluie imagini cu animale închise în cuști mici și mizere, confecționate din plasă de sârmă și stivuite câte trei sau patru una peste alta, în spații fără ferestre, cu grămezi de excremente acumulate sub fiecare cușcă. Puii de șinșilă pot fi observați chinuindu-se să pășească pe suprafața de sârmă a cuștilor, cu picioarele alunecând printre ochiuri, în timp ce șinșilele adulte sunt filmate mușcând frenetic de zăbrele.

Șinșilele sunt crescute în cuști individuale (cu excepția cazurilor în care au pui mici care trebuiau alăptați) în ciuda faptului că aceste animale sunt foarte sociabile. În cuștile din plasă de sârmă, acestea beneficiază de o fracțiune infimă a spațiului pe care l-ar ocupa în sălbăticie – în mod normal, șinșilele sar până la un metru înălțime și până la doi metri lungime. Anchetatorul HSI a mai aflat că femelele crescute în astfel de ferme sunt forțate să se reproducă în permanență, într-un ciclu continuu, care se reia chiar și la câteva ore după naștere. Fermele de animale de blană folosesc un sistem de reproducție poligam, total nenatural pentru specie și probabil extrem de stresant, care permite unui mascul să aibă acces chiar și la 10 femele și să se împerecheze cu ele, în condițiile în care femelele poartă zgărzi speciale din metal sau gulere pentru a le împiedica să fugă din cușcă în timpul împerecherii. Mai mulți fermieri au fost filmați ținând șinșilele de coadă, cu capul în jos – o practică ce contravine indicațiilor veterinare, din cauza riscului de rupere a cozii.

Investigația a devenit publică în timp ce mii de cetățeni ai UE semnează o Inițiativă Cetățenească Europeană care solicită interzicerea fermelor de animale de blană în întreaga Uniune Europeană. Această Inițiativă Cetățenească Europeană trebuie să obțină un milion de semnături pentru a primi un răspuns din partea Comisiei Europene.

Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, a declarat: “Investigația aduce dovezi șocante despre chinurile la care sunt supuse aceste animale în România. Asemenea cruzime este rușinoasă pentru România și sperăm că această investigație va marca începutul sfârșitului pentru industria blănurilor din țara noastră. Sunt convinsă că majoritatea cetățenilor români vor fi îngroziți să afle că, ascunse de ochii lumii, mii de șinșile suferă în tăcere doar de dragul unor articole de modă frivole, de care nimeni nu are nevoie. Fermele de animale de blană nu au niciun viitor într-o societate modernă, care pune accent pe compasiune. Tocmai din acest motiv, 19 țări din Europa au interzis deja complet această practică.

Facem astfel apel la premierul României, domnul Nicolae Ciucă, să acționeze cu promptitudine pentru interzicerea tuturor fermelor de animale de blană, pentru a opri această suferință atroce a animalelor în numele modei. Designeri și producători de top din întreaga lume renunță la blănuri și sperăm ca în curând industria blănurilor să mai fie amintită doar în cărțile de istorie. Aceasta este șansa României de a se poziționa de partea corectă a istoriei”.

Dacă fermele de nurci se găsesc de regulă în zone rurale, iar cuștile sunt exterioare, creșterea șinșilelor în Romania are loc de obicei în încăperi de mici dimensiuni sau chiar la subsolul clădirilor, inclusiv în zone rezidențiale. Condițiile precare identificate de HSI/Europe nu respectă principiul celor Cinci libertăți ale bunăstării animalelor și nu sunt conforme cu dispozițiile directivei 98/58/EC a Consiliului Uniunii Europene. Investigația HSI ridică, de asemenea, numeroase întrebări cu privire la metodele de ucidere a șinșilelor în România. Câțiva dintre producătorii de blănuri i-au mărturisit anchetatorului HSI că ei recurg la dislocarea cervicală – o practică ce nu este listată drept metodă autorizată de ucidere pentru șinșile (Regulamentul nr. 1099/2009 al Consiliului). Unul dintre producătorii de blănuri i-a arătat anchetatorului camera de gazare construită de el însuși cu ajutorul unei oale sub presiune, pe când un altul i-a arătat mai multe carcase de șinșile depozitate în congelator.

Profesorul Alastair MacMillan, consultant veterinar care a vizionat înregistrările, a afirmat: “Sistemul de cuști în care șinșilele sunt forțate să trăiască – stive îngrămădite de la podea până în tavan – contravine aproape tuturor măsurilor impuse de cele Cinci libertăți ale bunăstării animalelor, recunoscute la nivel internațional. Șinșilele sunt animale foarte sociabile, dar în aceste ferme sunt obligate la o existență solitară. Au o dorință puternică de a alerga, de a sări, de a săpa vizuini, de a căuta hrană și de a face baie în nisip, însă cuștile minuscule în care sunt închise, și care prezintă uneori un minim de îmbunătățiri, le împiedică să își manifeste aceste comportamente naturale, ceea ce cauzează frustrare și stres. Faptul că animalele stau perioade lungi de timp pe suprafețe din plasă de sârmă le rănește picioarele delicate, cauzează suferință și cu siguranță prezintă dificultăți fizice pentru pui. Dislocarea cervicală – ruperea gâtului animalului – reprezintă o metodă complet improprie de a ucide șinșile, iar dacă aceste animale sunt într-adevăr ucise în mod obișnuit prin această metodă, așa cum afirmă și admit unii producători de blănuri, atunci acesta este cu siguranță un sfârșit oribil al unei vieți mizere.”

Analiza HSI indică faptul că interzicerea fermelor de animale pentru blană în România ar avea un impact economic minim, ca urmare a faptului că această industrie se află într-un declin considerabil de ceva vreme. Fermierii i-au mai relatat anchetatorului HSI că prețurile pentru blănurile de animale au scăzut dramatic, de la 40 la 25 de euro bucata, și că activitatea de creștere a șinșilelor pentru blană nu mai este viabilă din punct de vedere economic ca ocupație de sine stătătoare. Un crescător de șinșile a afirmat că în trecut producea 4.000 de blănuri pe an, însă acum produce în jurul a 1.500 de bucăți anual. În anul 2013, România a produs 200.000 de blănuri de nurcă, 30.000 de blănuri de șinșilă și

• de blănuri de vulpe, exportând blănuri în valoare de 585.098 euro. În anul 2021 însă, valoarea acestor exporturi a scăzut la doar 762.359 euro, iar cele mai recente statistici indică faptul că producția de blănuri s-a redus la jumătate, respectiv 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 de blănuri de șinșila. Informațiile financiare din cadrul investigației indică faptul că ultimele două crescătorii de nurci active în România au raportat profit zero în fiecare an din 2014 și până în 2021 și au doar 46 de angajați.

Deși piața de blănuri naturale este în plin declin, produsele din blană de șinșilă au în continuare prețuri mari. O haină din blană de șinșilă marca Yves Salomon se vinde în magazinul Harrods din Marea Britanie cu £12.600. Site-ul spaniol de articole de uz casnic, Dentro Home, care asigură livrări și în Marea Britanie, vinde pături din blană de șinșilă la prețul de 124.950 euro. Blana de șinșilă este în continuare folosită de casele de modă Fendi și Loro Piana.

Informații despre blănuri:

Peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blană, în fiecare an, în întreaga lume – ceea ce echivalează cu trei animale ucise în fiecare secundă, doar pentru blana lor.

• Fermele de animale pentru blană au fost interzise în 19 țări europene, inclusiv în Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și, de curând, începând din 22 septembrie 2022, și în Letonia. Discuțiile politice privind o astfel de interdicție sunt în derulare în Lituania, Spania și Polonia. Alte două țări (Elveția și Germania) au implementat reglementări atât de stricte, încât creșterea animalelor pentru blană s-a oprit de la sine, în timp ce alte trei state europene (Danemarca, Suedia și Ungaria) au impus diverse măsuri care au oprit creșterea anumitor
• În Danemarca, doar 1% dintre producătorii de blănuri au solicitat ajutor de stat pentru reluarea activității în acest domeniu în cazul în care interdicția temporară pentru fermele de blană va fi ridicată după decembrie Crescătoriile de nurci sunt în proces de închidere progresivă și în provincia Columbia Britanică din Canada. Marea Britanie a fost prima țară din lume care a interzis fermele de blană, în anul 2003.
• Începând cu aprilie 2020, au fost documentate focare de COVID-19 în peste 480 ferme de nurci din 12 țări din Europa și America de Nord. Blănurile naturale vin la pachet și cu un preț ridicat pentru mediul înconjurător, de la emisiile de dioxid de carbon cauzate de carnivorele crescute în ferme, la dejecțiile care ajung în lacuri și râuri și până la combinația de substanțe chimice toxice și cancerigene, cum ar fi cromul și formaldehidele, utilizate pentru tratarea blănurilor și pieilor de animale în scopul prevenirii putrezirii lor.
• Un număr tot mai mare de creatori de modă și retaileri renunță la cruzimea implicată de industria blănurilor. Numai în ultimii ani, Canada Goose, Oscar de la Renta, Valentino, Gucci, Burberry, Versace, Chanel, Prada, dar și alte mărci de renume au anunțat politici de firmă care exclud blanurile

Descărcați AICI filmări çi fotografii din cadrul investigației.

Contact Media:

• Wendy Higgins, director media internațional: whiggins@hsi.org
• Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România: aroseti@hsi.org 0741-188-934

Observații: filmările au avut loc în intervalul aprilie – octombrie 2021 la patru ferme de șinșile din Transilvania, dar și din regiuni învecinate din nord și sud.